“Stai cu boii – ‘nveţi să tragi,Cu măgarii – ‘nveti să ragi,Cu sminţiţii – te sminţeşti,Iar cu prostii – te prosteşti.” de George Budoi
Foarte multe probleme de personalitate ale copiilor şi adolescenţilor sunt produsul influenţelor negative pe care şi le aleg drept anturaj.
Nu spune nimeni să nu stăm în preajma lor doar pentru că mediul în care au crescut le-a influentat foarte mult viaţa într-un mod mai mult sau mai puţin defavorabil. Dimpotrivă, în realitate pot fi oameni foarte de treabă şi nişte prieteni de încredere, dacă ştim cum să-i abordăm şi cum să ne impunem în faţa lor, astfel încat să le dovedim că fiecare dintre noi este egal, indiferent de situaţa materială, talente, popularitate ş.a.m.d.
Însă, ca să ne integrăm într-un cerc social trebuie să ştim mai întâi ce vrem, ce ne place şi ce putem…
În mod normal, atunci când vrem să fim incluşi într-un grup, ar trebui să căutam acei oameni care ne înteleg înclinaţiile, pasiunile, interesele etc. Nu o să ne alăturam unui club de carte daca nouă nu ne place să citim, nu? Ar fi stupid. Mai bine am căuta alte persoane cărora le plac aceleaşi lucruri ca şi nouă, atâta timp cât nu sunt nocive.
Mulţi fumează din cauza celor cu care se înconjoară, nu pentru ca ar fi vrut ei neapărat asta. Dacă nu ar fuma, nu ar mai fi admişi de ceilalţi. Aşa apar dezacorduri cu propriile noastre dorinţe. Tindem să stăm în preajma acelor persoane care ne pot oferi un anumit statut social faţa de alţi oameni, acceptăm condiţiile impuse de ei pentru a fi agreaţi (ex. fumatul) şi ne călcăm în picioare principiile. Nu este ok.
Nu generalizez, pentru că sunt fel şi fel de excepţii. Totuşi cred că ar trebui să ne mai ascultăm din când în când şi pe noi, nu doar pe cei din jur.