Fiecare dintre noi a făcut cel puţin de câteva ori, în copilărie, un avion de hârtie. Obişnuiam în vacanţa de vară să ne adunăm mai mulţi colegi acasă la unul dintre noi şi să confecţionăm cât mai multe avioane din hârtie, ba chiar unele din lemn la cei ai căror bunici sau taţi erau tâmplari şi aveau resursele necesare construirii unuia mai profesional aş putea spune.
Cele din lemn le foloseam pentru doborât vrăbii şi porumbei fiindcă zburau destul de rapid şi erau puternice iar o lovitură bună era suficientă pentru a răpune un porumbel adult. Avioanele din hârtie, destul de sofisticate şi ele, le foloseam în mai multe scopuri.Unul dintre modurile noastre preferate în care ne jucam cu avioanele de hârtie era să mergem la biserică duminica, să ne aşezăm printre ultimii şi să le lansăm pe acolo. Ne amuzam când se stingeau lumânările datorită curentului creat de acestea, mai nasol era atunci când avionul lua foc în zbor şi eram toţi daţi afară în şuturi din biserică. Cei mai mari şi mai curajosi decât noi se urcau pe o chestie care nu-mi mai amintesc exact cum se numeşte dar ştiu că era în drum spre clopot parcă. De acolo era o vedere de ansamblu asupra tuturor oamenilor din biserică şi era locul perfect de unde să dai cu avioane de hârtie pentru a speria bătrânii.
Copiii din ziua de azi nu mai au metode de distracţie ca ale noastre, decât să-şi rişte pielea aruncând cu avioane din hârtie prin bisierici preferă să caute Jocuri cu Avioane pe internet şi să-şi ocupe timpul. Au şi jocurile video rolul şi părţile lor bune însă rămân la părerea, eu şi mulţi alţii, că noi ne distram mult mai bine în copilărie decât cei din ziua de azi.